Ce dor mi-a fost

Noatea a trecut cu reprize de somn, cu emotii si nerabdare. In mintea mea orele pareau ca stau ca si cum timpul se gandise sa imi faca o farsa si sa se opreasca numai pentru a ma vedea chiunuita. Dadaca imi repeta ca dimineata va fi langa mine, ca nu are sa mai plece si chinul s-a terminat. Mintea imi proiecta imaginea lui ca pe un film demult uitat. Avea sa fie langa mine…

Ultimele ore ale diminetii m-au gasit privind tavanul. Am ajuns in aeroport mult mai repede si parea ca avionul nu mai aterizeaza. Il asteptam atat de mult. Mi-am dat seama cat de mult il iubesc, cat de mult inseamna pentru mine si cat mi-a lipsit. Cu toate ca am fost langa familia mea, ei nu au reusit sa substituie prezenta lui. Aveam nevoie de mirosul lui, de bratele lui, de el…

Stand acolo, imbatandu-ma cu mirosul cafelei ma gandeam ca pana nu demult credeam ca am devenit atat de cinica incant nu as mai fi putut recunoaste romantismul chiar daca m-ar fi lovit in fata. Oare in toata lupta noastra de a deveni mai buni, mai independenti, mai orgoliosi, am uitat cu desavarsire ce inseamna romantismul? Ori atunci de ce ultima noapte petrecuta impreuna m-a facut atat de fericita? Doar pregatise o ambianta care tipa a romantism. Mai mult, oare romantismul nu este altceva decat timpul petrecut cu persoana iubita?

Exista momente de natura monumentala, istorica, in viata fiecaruia… si exista acele momente pur si simplu atat de neinsemnate care totusi inseamna atat de mult numai si numai pentru tine. Un astfel de moment a fost cel in care l-am vazut pentru prima data dupa atat de mult timp. Atat de frumos, atat de perfect.. pentru mine.

Hainele au cazut mai repede decat ma asteptam si m-am lasat abandonata in bratele lui. Vroiam sa il primesc cat mai adanc in mine ca si cum ar fi reusit astfel sa imi atinga sufletul, il doream si parea ca nu mai pot sa ma satur de el. Cu fiecare atingere simtrile mele prindeau viata, eu insami renasteam si in viata mea nu m-a simtit atat de vie, de euforica. Ne-am atins, ne-am sarutat, ne-am gustat cu o foame apocaliptica. Nu imi pasa de nimic. Lumea de dincolo de usa era moarta si tot ce conta era langa mine.

Am facut dragoste pana a doua zi dimineata aproape continuu. Pur si simplu nu reuseam sa ma satur, il vroiam din ce in ce mai mult. Revenise si eu o data cu el.

Show must go on

Imi doresc cu disperare sa reintru in normal.

A venit in tara mai repede ceea ce m-a facut sa gonesc spre Cluj in ziua de Anul Nou. Am facut dragoste ca nebunii… si inca facem, incercand sa recuperam zilele in care nu am fost impreuna.

In prima zi mi-am batut recordul.  O mica si inexacta contorizare imi spunea undeva spre dimineata ca am trecut pragul de 15 orgasme.  Pana acum ma laudam cu 9.

Vizita acasa la ai mei ne-a facut sa incercam chiuveta, dormitoarele, masina iar discutiile dintre el si ai mei nu am parut niciodata mai lungi si mai plictisitoare.

Azi plecam la Debrecen. Un pic de relaxare nu strica dupa toata aventura de saptamana asta.

Ps: nu am uitat de voi, am citit in fuga comentariile si promit sa raspund la ele cand ma intorc.

Furtuna

Il doresc asa cum nu am mai dorit pe nimeni. Nu sunt facuta pentru o viata fara activitate sexuala. Il vreau in mine, il visez, ma gandesc non stop la cum ar fi daca ar iesi de sub plapuma rece si m-ar saruta, mintea mea fabrica fantezii, il vad in toate ipostazele si sunt pe punctul de a-mi nenorocii mana. Am inceput sa ma masturbez cu frenezie gandindu-ma ca e langa mine.

Fiecare discutie cu el ma face sa ma gandesc la cum poate sa se miste, la cum saruta, la mirosul lui, atingerea lui, felul in care am face dragoste… da, sunt o obsedata si nu am ce sa fac in aceasta privinta. Strarea mea de azi a fost vecina cu isteria si copul meu isi cere drepturile.

Insa in seara asta am facut dragoste intr-un fel atat de unic, de intim, de minunat. L-am lasat sa ma atinga, sa ma sarute, sa imi invadeze intimitatea ca si cum ne-am fi cunoscut de ani de zile.  Trupul obosit de acceasi miscare care a inceput sa isi piarda farmecul, mintea saturata de acceasi fantezie muta, toate au raspuns unor cuvinte atat de bine rostite, atat de excitante.

- as vrea sa ma asez in genunchi in fata ta, sa…

- sa te sarut pe copse, sa te ating, sa te ling, sa ma strecor usor spre locul pe care amandoi il dorim. Placerea devin tot mai mare si iti desfac picioarele din dorinta de a intra cu limba cat mai adanc in tine.

Am inceput sa ii simt atingerea, am inceput sa ii raspund cu fiecare geamat, iar respiratia mea deveniea din ce in ce mai grea, pe masura ce peretii camerei pareau ca ma apasa. Il doream, il doream asa cum nu am mai vrut pe nimeni niciodata si ma rugam sa nu se opreasca. As fi vrut sa ii spun asta insa cuvintele refuzau sa se auda, ca si cum intreaga energie ar fi fost adunata intre picioarele mele gata sa explodeze.

- sunt in tine, spune-mi ca-ti place…

Cu vocea la fel de pierduta ca si adineauri scot un da infundat… In gandul meu cuvinte ca “nu te opri” isi cereau drepul la cuvantare insa eram mult prea excitata. Ma simteam atat de uda, atat de pregatita sa il simt in mine incat pentru moment m-am socat de disponibilitatea mea, avand in vedere ca masturbarea a devenit ceva notoriu in ultimele zile.

-te vei gandi la asta mai tarziu, aud vocea dadacei care ma indemna sa contiunui.

A inceput sa se mangaie in fata mea, sa geama incet in timp ce vocea lui imi invada simturile.

A-l simti in mine, a-i simti bratele puternice in jurul taliei mele, buzele moi si umede masandu-mi sanii, gatul… inseamna nebunie.  Imi vine sa tip, senzatia de placere amestecandu-se cu durere, usturime….

In mine se nastea furtuna… il chem, il vreau, il astept…

Privindu-mi inelul simt intensitea orgasmului, fiori cuprinzandu-mi bazinul numai pentru a se dispersa.

Imi ridic privirea si il vad. Ma priveste, ma domina, ma lasa abandonata. Ii zambesc si ii confirm ceea ce deja stia. Am fost a lui, totalmente ca intotdeauna.

- imi place sa imi privesc sotia masturbandu-se, mi-a spus zambindu-mi atat de natural.

Varsta perfecta

Cu riscul de a ma repeta spun ca imi plac oamenii la fel de mult pe cat ii detest. Ma amuza firea lor, felul in care pun probleme si poate cel mai mult felul in care sunt capabili de a emite judecati care se vor absolute, la adresa celorlalti.

Inevitabil inelul de pe degetul meu imi atesta prezenta unui barbat deosebit in viata mea si totodata este motiv de barfa si pareri care mai de care mai ilare. Vestea unei casatorii intr-o familie destul de mare a lasat multa lume socata cu atat de mai mult cu cat eu insami eram de parere (si poate ca inca mai sunt) ca a te casatorii nu e mare filozofie, iar prietenii copilariei mele s-au dovedit a fi la fel de neincrezatori si uimiti. Inainte de a contiuna as vrea sa raspund unui mesaj primit cu cateva zile in urma. Da, sunt de parere ca a te casatorii numai pentru ca asa iti spune societatea este o tamenie, ca nu sunt totalmente deacord cu aceasta institutie, si poate cu o luna inainte numai cuvantul “nunta” imi priovoca alergie, insa dragii mei, acest jurnal nu este o carte, un roman, nu are un subiect binedefinit, un itinerar, punt culminant si sfarsit… eu scriu pentru ca imi face bine, pentru ca imi place si cred ca mi-am facut viata in asa masura incat sa am de ce sa imi aduc aminte la batranete. Parerea unui om se schimba, principiile raman, asta daca ai noroc, insa nimic nu e batut in cuie. Nu ma amuza parerile mele din trecut cu privire la casatorie, inca mai cred ca o casatorie langa un om nepotrivit poate fi un calvar si inca mai cred ca a fi singur nu e o tragedie.

Revenind, intotdeauna am luat decizii fara a tine cont de parerile celorlalti, intotdeauna am contat eu si fericirea mea, iar daca acum nu sunt o mireasa tipica este si pentru ca eu asa simt. Nunta e ceva ce fiecare simte in felul lui, planurile de nunta ti le faci in functie de ceea ce vrei tu ca si cuplu.  De fapt asta ma distreaza la oameni, le place sa intervina in orice problema numai pentru ei cred ca parera lor este cea mai buna, ca actiunile lor sunt cele mai corecte. Absurd!

Nu ma deranjeaza, ci mai degraba ma amuza teribil. A sta si a asculta aberatiile unei femei care iti spune cu o oarecare mila ca ar trebui sa jubilezi pentru ca te casatoresti (ca ti-a venit ceasul si acum chiar era timpul sa o faci), o persoana care presupune ca nu esti fericita numai pentru ca nu ai fata de tampa atunci cand iti arati inelul… asta dragii mei e delicios. Un adevarat festin. Mai mult, daca 23 de ani este varsta perfecta pentru casatorie, nu pot sa nu ma intreb, o femeie care decide ca la 30 de ani sa fie singura este mai putin inteligenta, sau mai putin frumoasa?

Cine imi sune mie care este varsta perfecta pentru a intemeia o familie, sau pentru a-ti incepe viata sexuala, sau pentru a face orice altceva? Interesant ca nimeni nu stie raspunsul la intrebarea asta.

Iti mai aduci aminte

M-a rugat sa stau potolita in camera. Stiam ca va pleca curand si desi nu vroiam sa se vada sufletul imi era trist. Constientizam cat de mult il iubesc si cat de fericita sunt ca l-am intalnit. Sampania era la rece, playlistul mergea in struna… ningea incet si el era inca langa mine.

Noi doi in baie, lumanari si bulele de aer din paharele de sampanie… Il priveam si refuzam sa ma gandesc ca va pleca. Am vorbit despre toate si nimic, ne-am mangaiat si ne-am jucat ca doi copii.

Am facut dragoste ca si cum lumea s-ar sfarsi, m-a sarutat de parca ar fi fost pentru ultima data, am fost a lui ca niciodata, trup si suflet, pentru totdeauna.

Il iubesc prea mult si doare ca nu e langa mine…

Sarbatori fericite!

Sper ca zilele aceastea sa va fi adus multe bucurii si cadouri. Va urez sarbatori fericite incontinuare si un An Nou minunat!

A plecat

Gol… asta e tot ceea ce simt acum… un gol imens.

E partea de pat in care gaseam intotdeauna bratele lui, e linistea care devine atat de apasatoare pentru ca nu e el sa imi spuna “te iubesc”, e spatiul in care nu il regasesc, e peretele pe care nu se vede umbra lui… e zapada asta… era atat de bine cand ne bulgaream ca doi copii fara griji. Sunt sarbatorile pe care chiar daca le voi petrece cu cei dragi, sufletul imi va fi trist…

Mi-e frig si lacrimile se incapataneaza sa curga desi m-a pus sa jur ca nu o voi face… a pleca numai de cateva minute si cu toate astea ma simt atat de singura…

Am facut dragoste ca si cum ar fi pentru ultima data si in seara asta s-a comportat cu adevarat minunat. E atat de dulce uneori..

Ma gandeam ca intr-adevar sunt momente pe care banii nu le pot cumpara… noi doi in cada, cateva lumanari si doua pahare cu vin… asta nu are pret.

Doamne cat il iubesc iar doua saptamani imi par un secol!

Vino repede inger drag si nu uita ca te iubesc enorm.

A.

It can’t get any sweeter

Dragostea mea pentru el devine tot mai puternica pe zi ce trece, dependenta mea fata de el creste deasemenea si pentru nimic in lume nu as vrea sa il pierd.

Ma gandeam daca as fi in stare sa il insel… iar acum, auzind numai apa de la dus cazand, inchipuindu-mi-l pe el acolo, impunator si puternic, imi dau seama ca nimeni nu ar reusi sa fie mai bun decat el. Cred ca in asta consta secretul fidelitatii… in a constientiza ca orice ai face it just can’t get any sweeter.

Ninge

Ninge… ninge continuu si imi place. Zilele astea mi le petrec la cumparaturi, pregatesc cadouri si ma bucur de putinul timp pe care il mai am la dispozitie alturi de el. Imi va lipsi… De sarbatori ma duc acasa la ai mei. Pana la urma de asta sunt facute aceste zile, pentru a le petrece cu familia. Printre globuri, batai cu zapada si caldura bratelor lui, facem planuri. Rochie, invitatii, locatie… nunta care va avea loc in vara.

Momentele in care iesim impreuna cu Atena (care vede pentru prima data zapada), sau serile in in care ma cuibaresc in bratele lui si ne uitam la un film, sunt unice si fara pret… iar pentru celelalte exista MasterCard

M-ai luminat Doamne!

Plictisita si inca suparata, dau peste un blog care parca m-a luminat in asa fel incat ai zice ca mi-a cazut caramida in cap. E vorba despre asta si paragraful cu vinul fiert.

Asa ca in loc sa iau caramida si sa i-o dau lui de cap, mai bine pregatesc o seara mai deosebita cu vin fiert si altele.

Nu va faceti iluzii… caramida o pun la pastrare, pentru data viitoare.